duminică, 18 februarie 2024

indigen

 Cind venea toamna erau doua evenimente importante în viata mea de adolescent. Primul, începea școala, al doilea se culegeau viile și se făcea vinul. Nu ca aș fi fost vreun băutor, dar tatăl meu zicea sa am acolo după masa duminica sau seara un pahar sa dorm mai bine. Asa ca undeva pe 14 septembrie, plecam cu mare alai de acasă de la Tutcani pina la Aldesti, vreo trei kilometri pe jos sa prind cursa de la 12,15. Cu o gramada de bagaje, cu mama si tata citeodata care ma ajutau la caratul lor. Daca nu ploua era bine, daca ploua era iad, te descaltai de încălțări, urma la Aldesti sa te speli pe picioare in Horincea si sa iti tragi sosetele peste nisip, apoi pantofii. Cursa ducea pina la Berești unde trecea trenul. Aglomeratie in cursă, sardele. Pe peron era si mai aglomerat, erau colegi din toate satele dimprejur. Trenul venea de la Bârlad,. Gara de la Berești era plina de oameni, damigene de sticlă, cu nuiele sau fără, pline cu vinuri de toate culorile și aromele, bidoane si bidonase, sacoșe și genți de toate mărimile, în unele din ele mai era ascunsa cite o gisca vie sau curcan. Urcam în vagoanele amestecate, cele simple și cele bou vagon, supraetajat, prindeai loc erai norocos, dacă nu intr-un picior pina la Galați, îți meritai biletul, vreo doi lei cred. Am prins loc , m-am așezat, mulțumesc Doamne, la Târgu Bujor urca un tovarăș, vreo cincizeci de ani, avea doar un bidon de trei litri de plastic în mina, se așează pe singurul loc liber din fața mea, în sens invers direcției de mers. Era o gălăgie de nedescris în cele" bou vagon" fiind deschise. Toată lumea vorbea, făcea schimb de bidoane, chestie de gusturi. Ma împinge dracu și ridic mastodontul de doua deca pe minerul locului și beau din el doua trei guri. Ca mi era sete. Apoi zic sa nu fiu nesimțit sa ii dau și tovarășului care a urcat sa guste. Îl invit, accepta, bea o singura gură, nici măcar nu o înghite, l- a mestecat printre dinți, apoi cu o ușoară scârbă a înghițit vinul rosu, de butuc, de al nostru, cel mai bun. M-am blocat și enervat, uite bai eu ii dau din bidonul meu, m-am chinuit de am ridicat ditamai bidonul și asta zice sec: " Mda, indigen". M-a lăsat puțin sa fierb în zeama proprie, apoi îmi întinde bidonul de trei litri, după ce a deschis ușor dopul, zice :"Gustă!". Eu iau gust, încerc figura sa îl mestec și eu, eram expert vezi Doamne, un gust usor dulce cu o aroma ce nu o întâlnisem. As fi "suflecat "vreo jumătate de litru pe nerăsuflate. Dar m- am oprit. Zice :"Știi ce ai baut". Zic :"Vin". Atunci el zice "De care?". Eu răspund:"Alb. Eu știu doua feluri de vin .Alb și rosu.". Zimbește, și îmi zice :Muscat Otonel a fost!". Eu răspund " Aha" de parca auzisem, știam de la gradi de Muscat. Îmi zice sa facem cunoștință. Eu: "Enache, elev la Energetic". El:"Voinescu, merceolog la Viile, Dealu Bujorului". La despărțire i-am zis dacă putem face schimb de bidoane. Am carat pe scări un etaj indigenul de doua deca. Pina în balcon la rece.