joi, 23 iulie 2009

hramul de sfantul Ilie de la Tutcani

Biserica din Tutcani isi poarta hramul la Sfantul Ilie,adica pe 20 iulie,cand toata lumea asteapta ca sfantul sa aduca ploi pentru cultura agricola..
Am fost acolo anul acesta si sunt dezamagit..Dezamagit pentru ca vad cum traditiile religioase si de sarbatoare ale romanilor dispar si sunt inlocuite de surogate consumeriste...
Aproape tot farmecul a disparut...Inainte vreme cand era sfantul Ilie se organiza hora si bal, veaneau tiganii de la Murgeni cu scrancioburi si barci, in fata portii mele era un infern, puzderie de lume, toti copiii suflau in ticnale si niste trompete mici de toate culorile din plastic, era o larma de nedescris, dar o bucurie mare in suflete, iar mie imi placea ,m-am urcat in leaganul lui Mereuta o data in viata mea caci a doua oara nu imi mai trebuie ,cand am coborat am mers impleticit pana acasa si nu mi-am revenit decat a doua zi...
Le dadeam tiganilor mere, furate cu sanul, in poala de la maieu, ca sa ma dea gratis in barci...Ce vremuri de bucurie pentru sufletul meu de copil de atunci...
Ce a putut sa imi aduca aminte acum de acele vremuri a fost fanfara lui Rentzu, care a venit si a cantat in curtile tutcanenilor, dar rasuna ca o muzica ciudata parca acum,cand nu mai era acea aglomeratie si nebunie, balci in toata regula, altadata stateau in patulul facut in aguzii din fata portii mele si cantau de rasunau vaile, dansau tinerii de se ridica colbul in nori, se mai incaierau ai nostri cu aldestenii, aia rai de scoteau cutitele,si nu le lipseau de la brau, isi mai luau cate o proba de sange, auzeai a doua zi dimineata despre cine cu cine si cum,...
A imbatranit si Rentzu, l-am vazut la varu Victor a lui Bacuta, pe deal ,mereu i-a adus mos Stefan Bacuta sa cante la Tutcani, acum ii canta lui varu meu in amintirea lui mos Stefan, langa agudul secular din fata casei lui si ca sa nu se piarda traditia, si Adi, nepotul lui mos Stefan si fiul lui Victor, sta si asculta fanfara cu bucurie si mandrie citita pe fata lui, iar la urma scoate minim zece euro sa le dea tiganilor.....
Frumoase vremuri mai erau ...Ma gandesc sa fac un blog al tutcanenilor, sau al celor care isi au radacinile acolo, pentru ca oriunde ar fi ei, sa isi posteze povestile si bucuriile...Ca is destui si cu suflet...Sa fie un fel de Tutcani virtual,Satul Tutcani Blog....Poate ...
Turambar, Bacuta, Ticau, Bujoreanu,Vicol,Leu, Enache, Chiosa, Racovita, Secan, Lefter, m-auziti???...
PS: Nu pot sa imi iert ca nu am luat camera sa il filmez pe Rentzu in toata splendoarea muzicii lui,descheiat la camasa si cu ochii impaienjeniti de nesomn,de visinata si de dor de duca...Poate la anul....

3 comentarii:

  1. Frumoasa povestire dar si un lucru adevarat ceea ce ai scris varule Enache...Traditia si datinile dispar.Oare de ce?Cine se face vinovat? Noi ca nu le-am administrat spre a duce mai departe datina?Faptul ca de 20 de ani dezradacinarea romanilor se face si se intampla si-n continuare?sau dispar incet ,incet cei ce erau inima acestei sarbatori?As putea adauga si datina celor din cartierele Lozoveni ce se adunau calari imbracati in straie populare,atat ei cat si caii lor, la parcul C.F.R. inainte de Craciun unde si acolo fanfara isi facea treaba iar localnici chefuiau si dansau.Aceste datini dispar.Sant scrise cumva undeva de catre istoricii populari ai nostri?Sau poate ca si istoricii ...au disparut?
    Cu apreciere ptr ceea ce faci...Don San

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc Marian, deoarece gratie descrierii tale am retrait aievea, clipele vacantelor copilariei mele. Sunt una dintre nepoatele lui Secan, iar din urmasii cu acest nume nu mai sunt in Tutcani de acum 10 ani cand s-a stins si Profira Secan. Am gasit blogul intamplator, cautand sa aflu cat valoreaza o casa in Tutcani, deoarece vreau sa vand casa bunicilor.
    Frumoase si fotografiile tale! Toate bune! AB

    RăspundețiȘtergere
  3. Io numa acum te-am auzit! Intre timp "Tutcaniul virtual" (cel putin o parte din el) l-ai facut deja pe FB ;-)

    RăspundețiȘtergere